Fac gogoși de 13 ani după această rețetă, fără greș. Chiar dacă, uneori, mai încerc și altele, mereu revin la ea. Am împărtășit-o multor persoane și a fost adoptată cu aceeași bucurie.
Meritul nu îmi aparține, ci este al lui Pokhas, ce a descoperit-o pe vremea când forumurile culinare erau Facebook-ul de zi (dar într-o variantă mult mai prietenoasă și civilizată). A fost preluată de la o utilizatoare al cărei nickname era Marbella, și așa le-a și rămas numele.
500 grame făină
200 ml lapte
25 grame drojdie proaspătă
un ou
2 gălbenușuri
2 linguri zahăr
2 plicuri de zahăr vanilat
coaja rasă de la o lămâie
¼ linguriță sare
50 ml ulei
Suplimentar
1 litru ulei pentru prăjit
zahăr pudră vanilat pentru tăvălit
Drojdia se dizolvă în laptele călduț (nu fierbinte), împreună cu zahărul.
Într-un castron se pun făina și restul de ingrediente, inclusiv drojdia dizolvată în lapte. Se frământă până la obținerea unui aluat elastic și omogen.
Se pune aluatul într-un bol, se acoperă și se lasă să dospească până își dublează volumul, aproximativ o oră.
După ce a dospit, pe o suprafață ușor înfăinată, se întinde aluatul într-o foaie groasă de 1 cm. Se decupează gogoșile cu o formă rotundă cu diametrul de circa 8 cm. Resturile de la decupaj se frământă ușor, se întind iar și se decupează.
Gogoșile decupate se mai lasă la dospit pe blat încă 30 de minute.
Uleiul se pune într-o cratiță sau tigaie adâncă pe foc.
Când este foarte încins, încep să se prăjească câte 4-5 gogoși pe serie. Se pun la prăjit cu partea pe care au stat pe blat în sus, astfel încât să se umfle și să formeze golul de aer.
După 2-3 minute se întorc pe cealaltă parte și se mai prăjesc două minute.
Se scot să se scurgă pe prosop absorbant de bucătărie și apoi se tăvălesc fierbinți în zahăr pudră.
Deși ”testul” pe care trebuie să îl treacă gogoșile este buzunarul de aer din interior, câteodată, din motive străine de înțelegerea mea, unele dintre ele pur și simplu nu se umflă. Se poate întâmpla la cele care sunt puse ultimele în seria lor de prăjit (primele absorb toată căldura) sau dacă au stat prea mult la crescut pe blat ș.a.
Nu trebuie să vă îngrijorați. Și cele care nu se umflă sunt la fel de bune, ba chiar, după ce se răcesc, sunt mai bune, deoarece cele umflate se usucă ușor, pe când acestea rămân mult mai pufoase și fragede.
